Stresul prelungit si depresia predispun la dementa

Iul 08

Cercetătorii de la o universitate americană din Massachusetts susţin că persoanele care sunt diagnosticate cu depresie sau stări de anxietate prezintă un risc crescut de a se îmbolnăvi de demenţă, relatează BBC.

Potrivit cercetătorilor, practic, inflamarea ţesutului din creier, prezentă în cazul depresiei, grăbeşte şi favorizează apariţia demenţei, boală degenerativă a creierului.

Pentru a ajunge la această concluzie, oamenii de ştiinţă au monitorizat 949 de vârstnici pe o perioadă de 17 ani, observându-se că demenţa s-a instalat mai ales în cazul depresivilor. Potrivit experţilor, până la sfârşitul monitorizării, 164 dintre participanţii la studiu aveau deja diagnosticul de demenţă.

Citeşte mai multe despre riscul apariţiei demenţei pe www.gandul.info.

articol preluat din mediafax.ro

Adultii care au probleme cu stresul sunt mai expusi la dementa, in special la Alzheimer. Acesta este rezultatul unui studiu suedez, dupa cum informeaza romanialibera.ro.

Cercetarea, realizata de oamnii de stiinta din cadrul Academiei Sahlgrenska de la Universitatea din Goteborg, este prima care semnaleaza o legatura intre stres si dementa.

“Este primul studiu care stabileste o legatura intre stresul de la maturitate si dementa de la batranete. Datele confirma descoperirile facute in studiile pe animale, conform carora stresul creste riscul de infarct si de hipertensiune”, a explicat Lena Johansson, unul dintre cercetatori.

Studiul a fost facut pe 1.415 femei, intervievate prima oara in 1968, cand acestea aveau varste intre 38 si 60 de ani, apoi in 1974, 1980, 1992 si 2000.

Rezultatele au aratat ca 161 dintre participante au dezvoltat Alzheimer pe durata celor 35 de ani de cercetare. Oamenii de stiinta sustin ca riscul de a dezvolta Alzheimer este cu 65% mai mare la femeile care s-au declarat stresate in anumite perioade ale maturitatii, in timp ce pentru femeile stresate la fiecare din investigatii, riscul de a dezvolta boala a fost dublu.

“Stresul a fost definit prin iritare, tensiune, nervozitate, anxietate, frica sau insomnie, timp de o luna sau mai mult, din cauza serviciului, a sanatatii, a situatiei familiale sau altor motive”, a mai adaugat Johansson.

 

Ce este dementa?
Dementa presupune pierderea functiilor creierului, de obicei cu un caracter progresiv si ireversibil. O modificare patologicace are loc la nivel cerebral este lezarea si moartea neuronilor. Moartea celulelor nervoase într-un anumit ritm este un proces normal, însaîn cazul dementei, acest proces se desfasoara mult mai rapid si are un caracter patologic. Ca urmare, creierul nu mai poate functiona în mod corespunzator. Existapeste 100 de tipuri de dementa, cea mai cunoscutafiind boala Alzheimer.
Persoanele cu dementa au probleme în special cu memoria de scurta durata si mai rar cu memoria de lunga durata. Practic pacientul uitaceea ce a facut cu cateva momente înaintea examinarii de catre specialist, sau uitaceea ce tocmai a spus. De asemenea, pacientii cu dementaprezintadificultati de vorbire, de orientare în timp si spatiu, de învatare. Unii bolnavi necesitaîngrijire permaneta, fiind incapabili saîndeplineascaactivitati ale vietii de zi cu zi, precum spalatul, îmbracatul sau alimentatia.
Perioada de evolutie este de panala 20 de ani si nu reprezinta, de regula, motivul decesului bolnavului.

Care sunt cauzele?
Dupa boala Alzheimer, cea mai frecventa cauza de dementa este dementa multi-infarct. Aceasta afectiune, care mai este denumita si dementa vasculara, se dezvolta in cazul unui accident vascular cerebral in care se blocheaza fluxul sanguin inspre anumite zone ale creierului. Pierderea functiilor mentale in cazul unei demente multi-infarct nu poate fi redobandita, in schimb se poate preveni o noua afectare in viitor, prin reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Alte cauze frecvente de dementa care nu poate fi recuperata sunt:
– boala Parkinson, o tulburare a miscarii; dementa apare la pana la 30 % din persoanele cu aceasta afectiune
– dementa cu corpi Lewy, care consta in formarea de depozite cu proteine (corpii Lewy) in neuroni. Aceasta afectiune are unele simptome asemanatoare celor din boala Alzheimer sau celor din boala Parkinson, dar are si unele simptome diferite, cum ar fi halucinatiile vizuale
– dementa fronto-temporala, in care simptomele principale ar putea fi modificari ale personalitatii sau ale comportamentului
– traumatisme severe la nivelul craniului, cu pierdere a cunostintei.
Cauze mai putin frecvente de dementa care nu poate fi recuperata cuprind:
– boala Huntington, care este o afectiune rara, mostenita
– leucoencefalopatiile, care sunt afectiuni ale tesuturilor profunde ale substantei albe a creierului
– boala Binswanger, un tip de dementa vasculara care poate aparea la persoanele care au avut o perioada indelungata o tensiune arteriala crescuta sau la persoanele cu rigidizare severa a arterelor (ateroscleroza)
– boala Creutzfeldt-Jakob, o afectiune rara si fatala care distruge tesuturile creierului
– traumatisme cerebrale datorate accidentelor sau boxului
– unele cazuri de scleroza multipla (SM) sau de scleroza laterala amiotrofica (SLA)
– atrofia multi-sistemica, un grup de afectiuni degenerative ale creierului care afecteaza vorbirea, miscarile si functiile autonome
– infectii cum ar fi boala vacilor nebune sau sifilisul intr-un stadiu avansat. Antibioticele pot trata in mod eficient sifilisul in orice stadiu, dar vatamarea cerebrala care a avut deja loc nu mai poate fi recuperata.
Medicii specialisti pot trata anumite cauze de dementa, restabilind functia mentala. Acestea sunt:
– hipoactivitatea glandei tiroide (hipotiroidism)
– deficitul de vitamina B12 sau de acid folic
– intoxicatia cu metale grele, cum ar fi cea cu plumb
– efecte adverse ale unor medicamente sau interactiuni medicamentoase
– unele tumori cerebrale
– hidrocefalia cu presiune normala, care apare atunci cand lichidul din creier se formeaza in cantitate prea mare, creand o presiune asupra tesuturilor cerbrale
– unele cazuri de alcoolism cronic
– unele cazuri de encefalita, o infectie a creierului
– infectia HIV/SIDA.
Unele afectiuni care provoaca dementa pot fi mostenite in familie. Adeseori doctorii suspecteaza o cauza mostenita in cazul in care apar simptome de dementa la o persoana cu varsta mai mica de 50 de ani.
Este important de stiut ca pierderea memoriei poate fi provocata si de alte cauze in afara de dementa, cum ar fi depresia sau convulsiile si ca aceste afectiuni pot fi tratate. De asemenea, prezenta de tulburari ocazionale ale memoriei (cum ar fi uitarea numelui cuiva pentru o scurta perioada de timp) poate fi o parte normala a procesului de imbatranire. Totusi, daca aceste pierderi de memorie sunt ingrijoratoare, sau se agraveaza, este necesara consultarea unui medic specialist.

Care sunt factorii de risc?
Varsta – cel mai important factor de risc. Conform unor studii, dementa afecteaza 1% din persoanele cu varste intre 65 si 74 ani, 7% din persoanele intre 75 si 84 ani si 26% din persoanele peste 85 ani. Tinand cont de cresterea sperantei de viata, aceasta boala poate deveni o adevarata problema sociala.
Hipertensiunea, diabetul, arterioscleroza si tabagismul – riscul de a suferi de dementa creste de 2 -3 ori.
Antecedentele familiale – riscul de aparitie a dementei este usor crescut daca o ruda de gradul 1 sufera de aceasta boala. Desi mecanismele genetice raman necunoscute, cercetatorii au identificat o serie de mutatii genetice ce provoaca boala Alzheimer cu debut precoce. In plus, prezenta genei pentru apolipoproteina E creste riscul de aparitie a dementei cu debut tardiv.
Alti factori de risc:
– unele boli: sindromul Down, trisomie 21, artrita, tulburari cardiovasculare, hipertensiune
– modul de viata: alimentatie, exercitii fizice, consumul de alcool, cafea sau tutun
– expunerea la substante toxice in cadrul activitatilor profesionale: aluminiu, plumb, etc. O teorie este ca expunerea indelungata la unele metale sau substante chimice poate fi o cauza a bolii Alzheimer. Expunerea la aluminiu a fost incrimata, datorita faptului ca pacientii cu Alzheimer prezinta o crestere a nivelului de aluminiu la nivelul creierului. Cu toate acestea, studiile nu au reusit sa puna in evidenta o legatura intre expunerea la aluminiu si boala Alzheimer. De altfel, la pacientii dializati, nivelul de aluminiu este de 5 ori mai mare decat cel identificat la pacientii cu Alzheimer, dar nu provoaca degenerescenta nervoasa.
– traumatisme craniene – observatia ca unii sportivi care au suferit leziuni importante sau repetate practicand boxul dezvolta in cele din urma o forma de dementa. Rezultatele studiilor sunt contradictorii.

Care sunt simptomele?
Primele simptome sunt banale si difera de la o persoana la alta. In general, importanta lor se agraveaza in timp.
Tulburarile de memorie sunt semnele caracteristice ale bolii. Ele afecteaza evenimentele din trecut (incapacitatea pacientului de a-si aminti evenimentele importante din viata sa), cunostintele acumulate in viata profesionala si cunostintele de cultura generala.
Tulburarile de comportament, relativ precoce, sunt deseori remarcate tardiv: indiferenta si reducerea activitatii, ca urmare a pierderilor de memorie. Se poate asocia un sindrom depresiv. In plus, pot sa apara tulburari de personalitate: iritabilitate, idei de persecutie, etc.
Afazia (tulburari ale limbajului) nu este observata de la inceput: bolnavul isi cauta cuvintele sau utilizeaza perifraze apropiate cuvintului dorit. Apoi, afazia devine evidenta: bolnavul prezinta o incoerenta verbala, cu inversiune sau substitutie a silabelor sau cuvintelor. Apar tulburari grave ale intelegerii limbajului.
Se instaleaza dificultatea de a efectua chiar si cele mai banale gesturi, in absenta unei paralizii: bolnavul nu poate tine o furculita in mana, nu se poate imbraca sau incalta.
– afectarea memoriei recente (numele persoanelor, evenimentele recente, etc.)
– dificultati in retinerea de noi informatii
– dificultati in efectuarea unor actiuni obisnuite (incuierea usii, luarea medicamentelor, gasirea obiectelor, etc.)
– tulburari ale limbajului
– pierdere progresiva a simtului orientarii in spatiu sau timp
– dificultati in recunoasterea persoanelor
– afectarea memoriei pe termen lung (pierderea amintirilor din copilarie sau din tinerete)
– modificari de comportament
– modificari ale personalitatii

sursa i-medic.ro

 


Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>